Septembrie

 E liniște...te trezești gîdilat lin la ureche de o melodie, mesajul ei dîndu-ți o stare melancolică..."dimineți de septembrie cu aromă de cafea". Răcoarea dimineții parcă îți șoptește că ai mai sta un ceas în plăpumioara ta caldă, și zîmbind inchizi ochii ușor.
    Auzind o frunză cum îți bate în geam, chemîndu-te parcă la o plimbare pe străzile umezite de ploaia inceată și ca și cum parcă totul s-ar mișca cu încetinitorul, îți vine in gînd dorința unui sentiment de fericire, ne mai vrînd decît doar să "alungi conversațiile lungi".
    Cu toții poate că trecem uneori prin anumite momente, care pe moment nu ne dăm seama de ele, doar atunci cînd "vrei din nou liniștea de atunci cînd toamna începea".